C.E.D.O. în anul 2019

      CEDO a publicat de puțin timp raportul său de activitate pentru anul 2019, arătând, în esență, faptul că, la sfârșitul anului trecut, 59.800 de plângeri erau pendinte pe rolul Curții de la Strasbourg.

      În anul 2019, Curtea a pronunțat 884 de hotărâri şi a declarat inadmisibile, sau a radiat de pe rol, alte 38.480 de plângeri.

      Anul 2019 intră în istorie drept anul în care Curții Europene i-a fost solicitat primul aviz consultativ, în temeiul Protocolului nr. 16. Avizul consultativ a fost cerut de către Curtea de Casație a Franței cu privire la modul în care instanța franceză ar trebui să interpreteze și aplice drepturi și libertăți definite în Convenția Europeană.

      Tot în anul 2019, Curtea Europeană a examinat, pentru prima dată, o cerere în cadrul procedurii de încălcare a dreptului comunitar. În această procedură, Curtea a constatat că statul pârât, Azerbajian, nu și-a îndeplinit obligația de a se conforma hotărârii definitive a CEDO pronunţată în anul 2014, în cauza Ilgar Mammadov v. Azerbaijan.

       La data de 31 decembrie 2019, statistica cauzelor pendinte pe rolul Curţii Europene arăta că 25,2% din plângeri sunt îndreptate împotriva Federației Ruse, 15,5% împotriva Turciei, 14,8 % împotriva Ucrainei, 13,2 % împotriva României şi 5,1% împotriva Italiei.

Sursa: echr.coe.int

Decizia Curţii Constituţionale a României din 5 decembrie 2017

Link-ul alăturat https://www.ccr.ro/files/products/Decizia_802.pdf cuprinde motivarea Deciziei 802 din 5 decembrie 2017 prin care Curtea Constituțională a României a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituţionalitate a art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permitea judecătorului de cameră preliminară, să admită alte mijloace de probă, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori ridicate din oficiu, în afara înscrisurilor noi.

Sursa: www.ccr.ro

Şedinţele C. E. D. O. din 30 ianuarie 2018 şi 01 februarie 2018

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se va pronunţa în următoarele cauze:

– marţi, 30 ianuarie 2018:

  • Sekmadienis Ltd. vs. Lituania (nr. 69317/14)
  • Etute vs. Luxemburg (nr 2) (nr. 18233/16)
  • Cassar vs. Malta (nr. 50570/13)
  • Brajović şi alţii vs. Muntenegru (nr. 52529/12)
  • Pavlovici vs. Republica Moldova (nr. 5711/03)
  • Barabanov vs. Rusia (nr. 4966/13 şi 5550/15)
  • Polikhovich vs. Russia (nr. 62630/13 şi 5562/15)
  • Stepan Zimin vs. Rusia (nr. 63686/13 şi 60894/14)
  • Silášová şi alţii vs. Slovacia (nr. 36140/10)
  • Enver Şahin vs. Turcia (nr. 23065/12)
  • Aksoy vs. Turcia (nr. 37546/08)
  • Aymelek vs. Turcia (nr. 15069/05)
  • Kaplan vs. Turcia (nr. 13807/08)
  • Koçhan vs. Turcia (nr. 3512/11)
  • Yigin vs. Turcia (nr. 36643/09)
  • Boyets vs. Ucraina (nr. 20963/08)
  • Korniychuk vs. Ucraina (nr. 10042/11)
  • Makarenko vs. Ucraina (nr. 622/11)
  • Edina Tóth vs. Ungaria (nr. 51323/14)

– joi, 01 februarie 2018:

  • Adigozalov şi Agasiyev vs. Azerbaijan (nr. 56754/14)
  • Izzat Oglu şi Bashirli vs. Azerbaijan (nr. 24504/11 şi 69422/13)
  • Khalilov vs. Azerbaijan (nr. 11923/15)
  • Majidova şi alţii vs. Azerbaijan (nr. 62480/13 şi 44463/14)
  • Mammad Valiyev vs. Azerbaijan (nr. 53143/13)
  • Rzayev vs. Azerbaijan (nr. 8954/09)
  • Kirov şi alţii vs. Bulgaria (nr. 57214/09)
  • Hadzhieva vs. Bulgaria (nr. 45285/12)
  • A. vs. Franţa (nr. 9373/15)
  • Meslot vs. Franţa (nr. 50538/12)
  • K. vs. Grecia (nr. 51312/16)
  • C. vs. Italia (nr. 54227/14)
  • Bulatović vs. Muntenegru (nr. 46600/12)
  • Srdanović vs. Muntenegru (nr. 76592/14)
  • Asani vs. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (nr. 27962/10)
  • Europa-Trust S.A. vs. Republica Moldova (nr. 42044/05)
  • L. vs. Rusia (nr. 18095/11)
  • Amirkhanyan vs. Rusia (nr. 25439/14)
  • Gasanov vs. Rusia (nr. 6427/05)
  • Grishin vs. Rusia (nr. 55988/11)
  • Kiyan vs. Rusia (nr. 27405/09)
  • Political Party People for Democracy and Justice vs. Rusia (nr. 52293/08)
  • Rezvanov vs. Rusia (nr. 40179/08)
  • Rudnev vs. Rusia (nr. 4772/09)
  • Savin vs. Rusia (nr. 69018/14)
  • Shvetsov şi Chebykin vs. Rusia (nr. 50816/06)
  • Günana vs. Turcia (nr. 45385/09)
  • Günay vs. Turcia (nr. 44601/09)
  • Kahveci vs. Turcia (nr. 21903/05)
  • Peker vs. Turcia (nr. 41829/09)
  • Turğut vs. Turcia (nr. 759/13)
  • Radchenko vs. Ucraina (nr. 39555/07)
  • Svintsitska şi alţii vs. Ucraina (nr. 71082/12, 62002/15 şi 404/16)

Sursa: http://www.echr.coe.int

Raportul anual cu privire la activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2017

În discursul său din data de 25 ianuarie 2018, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Guido Raimondi, a prezentat statisticile cu privire la activitatea Curţii pentru anul 2017.

Acesta s-a referit, în special, la creşterea cu 19% a numărului de cauze înregistrate pe rolul Curţii Europene, în comparaţie cu anul 2016.

De asemenea, a menţionat că un număr semnificativ de plângeri au fost declarate inadmisibile, pentru neepuizarea căilor de atac interne. Sub acest aspect, Preşedintele C.E.D.O. a reamintit importanţa principiului subsidiarităţii, care implică epuizarea tuturor remediilor naţionale, înainte de sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Sursa : http://www.echr.coe.int/Documents/Speech_20180125_Raimondi_JY_PC_FRA.pdf

Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate la data de 23 ianuarie 2018

Conform comunicatului de presă emis de Curtea Constituţională a României, în ziua de 23 ianuarie 2018, în urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituționale, cu unanimitate de voturi, a decis:

  • A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.I pct.14, 18 și 22 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituționale;
  • A respins obiecția de neconstituționalitate formulată de același autor și a constatat că dispozițiile art.I pct.27 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt constituționale în raport de criticile formulate;
  • A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite și a constatat că dispozițiile art. I pct.2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale;
  • A respins obiecția de neconstituționalitate formulată de aceiași autori și a constatat că celelalte dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate;
  • A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art.134 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2001, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân”, este neconstituțională;
  • A respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.133 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2001.

Sursa: https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-281

Şedinţele C. E. D. O. din 23 ianuarie 2018 şi 25 ianuarie 2018

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se va pronunţa împotriva unor state membre ale Consiliului Europei, după cum urmează:

– marţi, 23 ianuarie 2018:

  • Kuchta vs. Polonia (nr. 58683/08)
  • Akarsubaşı şi Alçiçek vs. Turcia (nr. 19620/12)
  • Güç vs. Turcia (nr. 15374/11)
  • İzzet Çelik vs. Turcia (nr. 15185/05)
  • Seven vs. Turcia (nr. 60392/08)
  • Faludy-Kovács vs. Ungaria (nr. 20487/13)
  • Magyar Kétfarkú Kutya Párt vs. Ungaria (nr. 201/17)

– joi, 25 ianuarie 2018:

  • Chorbov vs. Bulgaria (nr. 39942/13)
  • Milić and Others vs. Croaţia (nr. 38766/15)
  • Szpiner vs. Franta (nr. 2316/15)
  • Bikas vs. Germania (nr. 76607/13)
  • Mitzinger vs. Germania (nr. 29762/10)
  • R. şi alţii vs. Grecia (nr. 22696/16)
  • Sidiropoulos şi Papakostas vs. Grecia (nr. 33349/10)
  • Zherdev vs. Ucraina (nr. 34015/07)

Sursa: http://www.echr.coe.int

 

Comunicat de presă: CEDO a decis că dreptul de a avea copii nu poate fi încălcat de autoritățile române – condamnare în cauza Nedescu v. România – 16 ianuarie 2018

Comunicat de presă                                                          17 ianuarie 2018

 

CEDO decide că dreptul de a avea copii

nu poate fi încălcat de autoritățile române!

 

            Acolo unde dreptatea învinge absurdul și abuzul, la Strasbourg, CEDO a decis  în cauza Nedescu v. România (Hotărârea din 16 ianuarie 2018) că Statul Român a încălcat dreptul doamnei și domnului Nedescu de a dispune liber de proprii embrioni, de a putea hotărî liber cu privire la soarta acestora și de a-i putea folosi pentru a avea copii.

            Confiscați în timpul unei anchete penale care viza clinica Sabyc, embrionii depozitați în banca de celule umane a acesteia, printre care și cei ai familiei Nedescu,  au fost mutați inițial la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, iar apoi transferați la Spitalul Panait Sârbu.

            Astfel cum a reținut și Curtea de la Strasbourg în hotărârea de condamnare, autoritățile Statului Român – Agenția Națională de Transplant, Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, Curtea de Apel București și Spitalul Panait Sârbu – au respins toate solicitările familiei Nedescu de a i se permite să folosească embrionii ce îi aparțin pentru o fertilizare in vitro, în pofida dispoziției de restituire a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și a hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, punând condiții suplimentare, de fiecare dată altele, neprevăzute în legislație și imposibil de îndeplinit de către soții Nedescu.

            Curtea Europeană a constatat că autoritățile române, atât cele judiciare, cât și cele administrative, au interpretat și aplicat defectuos dispozițiile legale privind confiscarea, depozitarea și returnarea embrionilor, încălcând dreptul la viață privată al soților Nedescu și Articolul 8 din Convenția Europeană.

             Trauma, suferința și pierderea șansei de a avea copii sunt aspecte greu de cuantificat pentru familia Nedescu care, așa cum a reținut și Curtea Europeană în această hotărâre de condamnare, și-a rezervat dreptul de a se plânge Curții de la Strasbourg și cu privire la încălcarea dreptului la viață al embrionilor, în măsura în care se va dovedi că aceștia nu mai sunt viabili din culpa autorităților române.

 

                                                            Avocat Diana-Elena Dragomir

 

Hotărârea în integralitate: http://www.avocati-experti.ro/cedo-dintre-cazurile-noastre

Decizia Curţii Constituţionale pronunţată la data de 21.09.2017

La data de 21 septembrie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.58 alin.(l) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.58 alin.(1) din Legea nr.303/2004 și a constatat că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională.

Curtea a reținut că textul de lege criticat – care reglementează condițiile detașării judecătorilor și procurorilor – nu precizează și condițiile încetării detașării acestora. Ținând de cariera judecătorului sau procurorului, atât condițiile detașării, cât și condițiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Lipsa unui text expres în cuprinsul art.58 din Legea nr.303/2004 care să prevadă condițiile încetării detașării judecătorului sau procurorului conduce la încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, deoarece statutul judecătorilor și procurorilor trebuie reglementat prin lege.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ si fiscal.

Sursa: http://www.ccr.ro /secţiunea comunicate de presă

Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate la data de 19.09.2017

La data de 19 septembrie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

1. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulităţii relative, este neconstituțională.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că excluderea, prin dispozițiile de lege criticate, a posibilității ca judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată să ia în considerare, din oficiu, încălcările dispozițiilor legale care atrag nulitatea relativă a actului, aduce atingere, în principal, prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității și ale art.124 referitor la înfăptuirea justiției.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. (Decizia nr. 554 din 19.09.2017)

2. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:

a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituțională.

În motivarea deciziei sale, Curtea a constatat că, deși legislația procesual penală română se numără printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă şi previzibilă, întrucât categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind încălcate dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție.

Totodată, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în care convieţuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul (concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului), este neconstituțională, întrucât aduce atingere dispozițiilor art.16 alin.(1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii raportat la art.26 alin.(1) referitor la viața familială, din Legea fundamentală. Curtea a reținut că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecție a relațiilor de familie, iar noţiunea de „viaţă de familie” nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate include alte relaţii de facto. Așa încât, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv și rezonabil pentru care concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului să fie excluși de la dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martori în procesul penal.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Neamț – Secția penală. (Decizia nr. 562 din 19.09.2017)

Sursa : http://www.ccr.ro /secţiunea comunicate de presă